Crapi GMT

Detalii

Scris de Horia

de Horia Marinescu

             Nu-i usor sa stai pe acelasi mal cu pescari care au inventat carp fishing-ul, sa pescuiesti in locuri in care, nu cu mult timp in urma nici nu visai sa ajungi, la o distanta de mii de kilometri de locurile natale, pe ape unde crapul a gustat boilesul cu mult timp inainte ca el sa fi aparut in vocabularul nostru.

             De la vis la realitate a fost doar un pas. Ca sa poti pescui pe astfel de ape ai nevoie, in primul rand, de spirit de pescar sportiv, de cateva documente si de un echipament adecvat stilului de pescuit, care sa asigure protectia capturilor in functie de dimensiunile vizate. Spun asta deoarece se pune baza pe siguranta pestelui, si poti chiar sa ajungi pe mana politiei daca retii pestele!

Locatie si regulament

Marea Britanie, Sawbridgeworth Angling Society Lake, situat la 30 de mile nord de Londra, in localitatea Sawbridgeworth este o balta de talie mica, cu o vechime de 20 de ani, ingradita si bine pazita, accesul fiind permis doar membrilor clubului si se face pe baza de cod, pescuitul fiind permis cu maxim doua lansete, doar pe timpul zilei intre orele 6 si 22, nu mai devreme de rasaritul si mai tarziu de apusul soarelui.

Are 41 de locuri amenajate, boilies-urile sunt permise doar ca momeala pentru carlig si maximum zece oferite pe fir, plasa, sau saculeti PVA. De asemenea, sunt interzise nadirea cu orice mijloace si retinerea de peste.

Poate multi dintre voi vor spune ca e imposibil sa prinzi peste in asa conditii stricte sau nu ar mai calca pe aceasta balta dupa o partida ratata. O sa vedeti ca nu e asa si ca o partida ratata te face sa insisti si sa descoperi mai multe. O simpla schimbare a nadei, a dimensiunii acesteia sau a modului ei de prezentare duce, deseori, la rezultate peste asteptarile noastre. Insa, niciodata nu schimb o nada cu alta doar pentru ca nu prinde peste in acel moment sau nu sunt sigur ca cea noua va da rezultate suta la suta, tot asa nu schimb un carlig, un material de forfac, sau lungimea lui, fara sa am niste motive clare, care sa ma determine sa fac aceste modificari. Cu cat petrec mai mult timp pe o balta cu atat acumulez mai multa informatie. Ca si un plus la aceste elemente ale problemei, care cer o acumulare mai mare si mai rapida de informatie intr-un timp scurt, este durata partidelor, care in cazul meu cel mai fericit, pe aceasta balta, este de 12 ore!

Prospectia

Inainte cu cateva zile de prima partida am colindat magazinele din imprejurimi pentru achizitionarea ultimelor accesorii necesare, nada si ingredientelor pentru boilies. Stiam ca voi pescui cu doua lansete pe o balta necunoscuta si am decis sa folosesc momeala si strategii diferite pentru fiecare lanseta in parte.

Pe data de 17 august 2008, pe la ora 7, am pornit spre balta care se afla la o distanta de cateva sute de metri de casa. Era o dimineata linistita cu cativa nori pe cer. Din cand in cand, cate un avion, ce se indrepta catre aeroportul din orasul vecin, brazda cerul. Ajuns pentru prima data pe mal, cu foarte putine informatii despre balta, am urcat pe terasa unei casute aflate pe mal, de unde mi-am facut o imagine de ansamblu a beltii. Am decis sa pescuiesc pe standul numarul 6, care se afla in capul unei peninsule ce se indreapta spre mijlocul lacului, unde eram mai retras si aveam mai multe optiuni. Dupa instalarea echipamentului am ales doua locuri unde voi pescui cu fiecare lanseta in parte.

Cel dintai - la o distanta de 30 de metri, langa un arbore aplecat pana la luciul apei, la o adancime de aproximativ 1,8 metri. Pe acest loc am decis sa folosesc ca momeala peletele. Pentru carlig am folosit boilie pellets, iar ca nada am ales un amestec de pelete, cu continut de betaina si halibut. Din cauza imposibilitatii de a nadi cu alte mijloace, an decis sa folosesc saculeti PVA, de dimensiunea unei mingi de golf, suficient pentru a atrage pestele in zona si a-l determina sa muste momeala. Scopul este sa-l prind nu sa-l hranesc.

Al doilea loc vizat - un canal aflat la o distanta de circa 30 de metri, si o adancime de 1,5 m. Aici am decis sa dau cu boilies pe baza de bird-fish, cu un diametru de 15 mm, un boilies cu atractie rapida. Ca strategie de nadire am folosit tot saculet solubil, in care am introdus 2,3 bile intregi ,plus cateva sfaramate, pentru o dispersie mai rapida a ingredientelor.

Monturile folosite pe ambele lansete sunt inline, semifixe, cu plumbi Atomic bottle de 56 g, iar ca material de forfac am ales un fir cu camasa, de culoarea substratului cu o rezistenta de 15 lb, Sufix Sheath Skin, decojit 2 cm deasupra ochetului. Carligele, Korda Kurv Shank nr. 8, niste carlige rapide, acoperite cu un strat de teflon, nu necesita tub termocontractabil pentru realizarea forfacului, legate cu un simplu nod fara nod.

Primii crapi

Nu dupa mult timp de la pozitionarea lansetelor au aparut si primele trasaturi si primele capturi pe o apa necunoscuta, vazuta pentru prima data in acea zi.

Primele prezentari au fost la pelete, acestea fiind cele mai productive, prinzand de doua ori mai bine ca si boiliesul. Spre seara mi s-a intamplat sa am trasatura la ambele lansete in acelasi timp, la incheierea partidei avand un numar de opt pesti, cel mai mare nedepasind doua kilograme. Ma asteptam sa prind ceva mai mare la boilies, dar nici gand, nu faceau nici o diferenta. O partida reusita zic eu, pentru prima data pe aceasta balta, o zi de duminica minunata, dupa cateva luni bune de la ultima partida care am avut-o in tara.

In urmatoarele partide am folosit aceeasi momeala, aceleasi strategii, acelasi loc, iar numarul capturilor a crescut la peste 20 de bucati in mai putin de 12 ore. Toate astea au decurs bine pana cand am inceput sa-mi pun intrebari, la care nimeni nu putea sa-mi raspunda exact. Dupa cateva partide, am inceput sa-mi pun urmatoarea problema - de ce nu pot depasi bariera de 2 kg, cand recordul lacului este de 12,7 Kg la crapul oglinda si 14,9 Kg pentru crapul comun (2006) ? Neavand detalii prea multe despre cantitatea de crap stocata in lac, era foarte greu de abordat problema la rece, singurele detalii ce le aveam erau vechimea lacului (20 de ani), faptul ca retinerea de peste este interzisa, cateva capturi vazute in galeria foto a clubului, si zic eu ca ultima si cea mai importanta, balta a fost populata cu 700 de bucati puiet de crap de 500 g, in urma cu un an.

Pe la mijlocul lunii septembrie, intr-o dimineata calda si insorita de duminica, fara pic de adiere de vant, stand pe cealalta parte a lacului ca de obicei retras intre niste arbori, am zarit nu mai putin de opt exemplare care stateau la suprafata apei nestingherite, in acea zi principalul lucru era sa le urmaresc comportamentul, pana la amiaza cand au disparut. In acel moment am decis sa fac o schimbare, era cel mai bun semn care putea sa ma convinga ca exista peste mare, dar care nu ajunge sa ia momeala mea din cauza puietului si care statea la distanta de vadul pe care eu, in ultimul timp faceam un “pescuit viteza”.

Schimb de strategie

Am decis sa fac un schimb de strategie, care sa vizeze exemplarele de talie mare si care sa nu atraga atentia exemplarelor de talie mica, a caror numar era foarte mare in comparatie cu exemplarele vizate. De aceea am decis ca acest schimb sa il fac treptat, pentru a vedea clar efectul fiecarei modificari in parte. Stiam ca rata capturilor va scadea, posibil sa ajunga chiar la zero in unele zile, stiind faptul ca timpul e esential in pescuitul la crap, mai ales la crap mare si va dura destul de mult pana la obtinerea rezultatelor dorite, dar nimic nu ma poate opri sa incerc. Si in pescuit ca si in alte domenii, cu cat experimentezi mai mult cu atat ai mai multe sanse de reusita.

Nade si monturi

Asumandu-mi toate riscurile si cu presiunea timpului in spate, am trecut la prima schimbare care mi se pare cea mai importanta, cand vizezi exemplarele de talie mare. In conditiile de fata, aceasta era nada. Am decis sa renunt la pelete, care reprezinta o nada cu atractie foarte rapida si care stimuleaza hranirea ciortanului. Pe langa pelete, am mai renuntat si la boilies-urile de 15 mm, pe care le-am inlocuit cu unele de 20 mm. O schimbare radicala, tinand cont ca ma aflu pe o apa britanica, unde mai repede vezi un boilies de 15,10, chiar 6 mm, decat unul de 20, ca sa nu vorbesc de unul mai mare.

Am ramas la acelasi tip de boilies, facut dupa o reteta proprie, cu atractie rapid,a dar care i-si pastreaza calitatile pentru a putea fi folosit la fel de bine si pe termen lung, pe baza de bird-fish, care se poate utiliza pe parcursul intregului sezon, nutritiv, fara coloranti artificiali, fara arome artificiale, ceea ce mi se pare esential cand dau la peste mare, ce contine ingrediente de cea mai buna calitate.

Ca mod de prezentare am ramas la saculetul solubil, in care am introdus trei bile, plus patru - cinci aruncate din mana sau cu prastia, aceasta reprezentand toata cantitatea de nada, care este intretinuta in functie de activitatea pestelui, dar cu cantitati foarte mici, doar cateva bile datorita restrictiilor impuse.

Monturile folosite, au suferit cateva modificari. Am schimbat dimensiunea carligului de la nr. 8 la 6, nu mai mult, tinand cont ca ma aflam pe o apa pe care se practica catch and release de aproape 20 de ani, si unde pestele e precaut. Am adaugat un mic varnis de 5 mm pe tija carligului, pana in dreptul spinului, si datorita carligului destul de mic am lasat pe firul de par o distanta de circa 10 mm intre curbura carligului si boilies, pentru o mai buna mobilitate. Forfacul l-am format dintr-un fir cu camasa de plastic, cu o lungime de 20 cm decojit 2 cm deasupra carligului, legat cu un nod 8 de un vartej. Plumbii i-am schimbat cu unii mai grei de 85 g, in-line Atomic flat pear si bottle, tot in montura semifixa.

Locul

In acelasi timp cu schimbarile de nade si monturi, ca sa nu se para ca a ramas la urma, am facut alegerea locului, dupa cateva criterii si semne de prezenta a exemplarelor de talie mare. Am ales un loc retras, pe o peninsula de pe partea opusa a lacului (standul 33), de pe care aveam o deschidere mare spre mijlocul lacului, unul din locurile vizate. Al doilea fiind un golf format intre peninsula si mal, care era protejat de arborii desi de pe malul lacului care faceau inpracticabil acel loc, si stuful de pe marginea peninsulei, fiind un loc linistit care oferea hrana si adapost exemplarelor mari.

Am ales aceste doua locatii si datorita semnelor regulate de prezenta a pestilor in cele doua zone. Dupa-amiaza stateau la suprafata si nu se indepartau prea mult de aceste zone, spre inserat coborau sa se hraneasca pe substrat , prezenta lor fiind vizibila datorita bulelor marunte de aer ce apareau pe luciul apei in mod constant, indicand locurile “fierbinti”.

Pozitionarea primului bat a fost facuta spre mijlocul lacului, intr-o groapa, unde era apa cea mai adanca, circa 2 m, la o distanta de 40 m de mal. Ca momeala am folosit un boilies de 20 mm si un saculet solubil cu 3 bile de acelasi fel, plus inca cinci-sase aruncate cu prastia. Celalalt bat , poate multi or sa rada, l-am pozitionat in acel golf la o distanta de circa 4 m de mal.

Unora poate le provoaca rasul, altii s-ar simti jigniti sa-si puna o lanseta de cursa lunga, care a trecut cele mai drastice teste, chiar si in competitiile de casting a iesit in top, cu o valoare de sute de euro, la o distanta de 4 m de mal.

Trecand peste aceste aspecte care sunt neesentiale in astfel de conditii de pescuit, cand pestele iti indica exact prezenta lui in acea zona, rezultatul nu s-a lasat asteptat prea mult.

Rezultate

Dupa nu mai mult de o ora de asteptare, in jurul orei 9, am avut si prima prezentare. Avertizorul a inceput sa sune fara oprire, stiam ca e ceva mai mare decat pana acum. Apuc lanseta si dupa cateva minute, aduc la mal un comun de 6,4 kg. Era primul semn ca strategia functioneaza. Lansez din nou in acelasi loc, arunc iar cateva bile cu prastia in zona si ma asez linistit, vazand ca deciziile luate au fost in avantajul meu. In jurul dupa-amiezei, pe la ora 14 o noua trasatura, de data asta foarte violenta din acelasi loc.

A urmat un dril de cateva minute, iar cand pestele s-a apropiat la cativa metri de mal a facut o intoarcere brusca si a scuipat carligul. Eram dezamagit si in acelasi timp confuz, deoarece ma gandeam ca nu s-a intepat bine, i s-a rupt buza, sau poate montura si carligul nu-si faceau treaba corect. Am folosit carlige Korda Kurv Shank nr. 6 si un forfac  combi, era greu de luat o decizie deoarece era primul rateu si timpul ma presa, asa ca am mers mai departe cu aceeasi montura. Urmatorul rateu nu s-a lasat prea mult asteptat. Dupa doar 2 ore o noua trasatura, apuc lanseta si intep in gol. In acel moment am decis sa schimb montura initiala cu o montura blow back cu anou culisant. Pun lanseta inapoi pe pozitie si ma pun in liniste pe scaun, de unde veghez cateva exemplare ce survoleaza zona golfului, pana cand soarele incepe sa se piarda prin vegetatia de pe mal, stiind ca acuma este momentul cel mai bun, care il puteam prinde intr-o partida de maxim 12 ore.

14,2 Kg

Soarele era la apus, ora 18, pe balta se asternuse o liniste profunda, care a fost intrerupta brusc de sunetul alarmei si al tamburului mulinetei. Era o trasatura violenta la batul din golf,iar pestele a pornit ca o ghiulea spre mijlocul lacului, lasand valuri in urma. Dupa un dril de zece minute, asistat de cativa colegi curiosi, aduc in minciog un splendid crap oglinda de 14,2 kg, care este si noul meu record. Dupa cateva fotografii si cantariri (cu cantare diferite), aflam ca este noul record la crap oglinda al clubului.

Se inserase si era timpul sa parasesc lacul deoarece era permis doar de la rasarit si pana la apusul soarelui. Pe drum spre casa, cam zece minute, mi-a fost suficient sa planific urmatoarea partida precum si tintele vizate.

Recordul

Partidele din urmatoarele saptamani, mi-au adus exemplare intre 6 si 10 kg, dar am avut si cate o zi doar cu soare si picnic pe cinste dupa o saptamana obositoare de munca.Cum fiecare dintre noi isi doreste mai mult, pe data de 19 octombrie 2008, am pornit spre balta, lasand la o parte vremea neprielnica, un vant rece si ploaie marunta. Am ocupat standul 6, pe care am pescuit prima data pe aceasta balta, am instalat cortul, lansetele si de data asta am facut o schimbare radicala a monturilor. Am ales o montura pentru peste mare, adica, una care sa se camufleze  bine, sa aiba o mecanica buna, fina si in acelasi timp foarte rezistenta. Montura care indeplineste aceste criterii pentru mine, este una blow back cu anou culisant, ca si carlige am ales Kamasan Carp Maxx nr. 6, niste carlige subtiri, teflonate, foarte ascutite, usoare si in acelasi timp rezistente. Am folosit un anou de 3 mm pe tija carligului, legat de firul de par cu un nod simplu, pozitionat in dreptul spinului carligului si un nod fara nod pentru legarea carligului.

Firul pentru forfac este unul combi, construit din doua materiale diferite, o parte supla si una rigida. Pentru partea supla am ales sa aiba in final 5 cm, Sufix Sheath Skin de 15 lb, decojit complet, legata cu un nod albright de partea rigida, o Korda IQ de 20 lb cu o lungime de 15 cm, totul atasat de un vartej, printr-o bucla pentru mai multa mobilitate, cu un nod 8. La categoria plumbi am optat pentru in-line Atomic bottle de 85 g, nada ramanand neschimbata.

Era o zi ploioasa si rece, nimeni nu avea nici o captura, era trecut de amiaza si nici macar o alarma falsa. Mai arunc cateva bile cu prastia si ma retrag din nou in cort pentru a continua meditatia. Ramasesem doar trei pescari pe toata balta si toti insistam. Sa fi fost linistea dinaintea furtunii? Aproape atipit in cort pe la ora 16 sunt desteptat de senzorul al carui sunet il asteptam cu nerabdare. Suna fara oprire, tamburul mulinetei se invartea de nici nu-l vedeam, asta da trasatura! Am apucat lanseta, am decuplat baitrunner-ul si am intepat. In acelasi timp am slabit frana mulinetei, pestele tragea de parca eram tot pe frana de atac, se plimba dintr-o parte in alta a baltii, simteam ca e ceva mare, nu puteam sa-l ridic de pe fund. Drilul a durat cam 15 minute, dupa care, cu greu, s-a lasat adus in minciog, un frumos crap comun de 15,7 kg, noul meu record la crap.

Dupa o sedinta foto si cantariri repetate in prezenta administratiei clubului si a catorva membri martori, sunt anuntat si felicitat ca am doborat precedentul record al clubului Sawbridgeworth Angling Society, cu o vechime de 20 de ani si peste 200 de membrii. Se inserase, ploaia m-a lasat sa arunc o ultima privire asupra locului, multumit de rezultate si cu zambetul pe buze m-am apucat sa impachetez echipamentul. Pentru mine sezonul se incheiase cu succes, mai ales retraind toate aceste clipe, la care doar visam cu catva timp in urma.

Fir intins!

• Prec